Când respectul înseamnă doar o intrare separată…

Presupun că ați văzut recent ultima “distracție” dar într-o încercare de a normaliza lucrurile s-a discutat ca, profesorii și elevii să aibă o singură intrare.

Normal, că asta a inflamat spiritele, iar o groază de profesori s-au arătat ultragiați și au început să-și vomite veninul pe internet.

Printre altele o avem pe următoarea ființă, care din perspectiva mea, trebuia să se facă orice dar nu profesor. Drăguța de ea, menționează următoarele:

Este o formă de uzurpare a imaginii cadrului didactic. În primul rând, suntem categorii sociale diferite.
Un cadru didactic, chiar și în societatea contemporană în care este afectată imaginea profesorului, rămâne un mentor, un formator de destine. Și ca să pot să fac lucrul acesta corect, îmi trebuie o stare, îmi trebuie un statut, un loc în instituție. Haideți atunci să le deschidem și cancelaria. Să intre și în cancelarie

Cum ne-am învățat vom dezvolta subiectul acestei aberații propoziție cu propoziție.

Deci, este o “forma de uzurpare a imaginii cadrului didactic”, adică doamna profesoară consideră că dacă elevii ar intra pe la aceeași intrare, respectul lor ar scădea, păi pot eu să o liniștesc că respectul copiilor nu stă într-o intrare, respectul copiilor este legat mai mult de felul cum te comporți cu ei în sala de clasă sau ceea ce vede acasă. Sunt 100% sigur că nu va mânji nimeni intrarea profesorilor cu căcat să arate că nu exista respect pentru ei.

Următoarea vomitătură, este legata de “suntem categorii sociale diferite”. Dacă tu ca profesor așa vezi lucrurile, atunci tocmai ai dat dovadă că nu respecți un copil, cineva pe care tu prin acțiunile și vorbele tale îl poți influența. Spunând că sunteți categorii diferite, arată că îl tratezi cu superioritate și nu îl respecți tu pe el. Rușinică.

Următoarea este “chiar și în societatea contemporană în care este afectată imaginea profesorului, rămâne un mentor, un formator de destine”. Fata mea asta se bate cap în cap cu declarația de mai sus, ce formator de destine ești tu când vorbești de “categorii sociale diferite”? Cu părere de rău, arăți ca ai zero caracter.

Dar o dregi în următoarea propoziție “să fac lucrul acesta corect, îmi trebuie o stare, îmi trebuie un statut, un loc în instituție”. Păi cum să gândești așa ceva? Adică dacă tu intri pe la aceeași intrare cu elevul uiți materia ce trebuie să i-o predai sau îți pierzi starea de fericire, pentru că, cam așa sună. Doamnă dragă, un loc, un statut, ți-l câștigi, prin declarațiile acestea tu tocmai le-ai pierdut. Dacă pe tine te bulversează acest lucru în halul în care nu poți să faci lucrul acela corect, păi atunci ce să zică o persoană mai importantă, cineva care chiar are un statut?

“Haideți atunci să le deschidem și cancelaria. Să intre și în cancelarie”, și foarte bine ați face, poate astfel s-ar reduce cafeluțele, lipsa de interes și bârfa. Ați ajunge la ore la timp, ați preda materia cum trebuie, nu pe repede înainte că tu ai stat la taclale cu profesoara de matematică în legătură cu ce telenovelă ați mai văzut.

Consider că ați avea dreptul să aveți cereri și să primiți privilegii atunci când analfabetismul funcțional în România ar scădea. În momentul de față, 4 din 10 copii sunt analfabeți funcționali, iar voi dragi profesori aveți partea voastră de vină.

Declarații ca acestea de mai sus nu ar trebui să existe, faptul că ești profesor, ești un formator de caractere. Tu ar trebui să fii primul care oferă un exemplu, primul care se umilește, nu care își caută o poziție sau un statut. În acest moment învățământul românesc este un cancer, care după părerea mea ar trebui extirpat. Materii fără folos, copii stresați din cauza unor profesori care au uitat să fie umani, multe informații nefolositoare și lista poate continua.

În încheiere vă las următorul link, priviți cum este primit acest copil de întreaga scoală, de la elevi, profesori la director. Mai avem multe de învățat pentru ca noi avem statut de păstrat… Link